Ganduri bune si ganduri rele

 Ganduri bune si ganduri rele

Intr-o clipa is pe pamant si in cer!
De la marginile lumii si din adancuri
se reintorc se ne spun in soapta lor tot
ce avem de indeplinit;bine sau rau,
dar tu,omule ,alege!
Gandurile rele...puzderie!
Ele tabarasc de obicei in mintea omului
concentrat la rugaciune sau hotarat a
savarsi binele!
Musafirii nedoriti,daca incoltesc ca
buruienile prin straturi,smulge-le
mai inainte de a creste in propria ta minte.


Ce strat minunat!
Un pamant atat de roditor...
Dar daca nu vei plivi buruienile din vreme,
te vei pomeni in toamna vietii tale
 cu o serparie intreaga.
Doresti sa fii de folos pentru tine,
pentru viata,pentru omenire;
smulge din stratul pe care-l ai
buruiana gandului stricat
si nu privi gandurile rele
ca intr-o oglinda si nici nu le rasuci
 pentru a le vedea pe toate fetele.
Caci de aici incepe pacatul,
indulcindu-te sub amagirea lor.
Cu hotii nu se face targ,ci se alunga!
De vrei le poti socoti pasari zburatoare;
dar nu-ti deschide fereastra inimii
 ca sa le arunci graunte.
Lasa-le sa treaca in zbor peste
ograda sufletului tau,fara sa le dai hrana.
Te vei uita si nu vor mai fi,
ca ele vor zbura mai departe
si pacatul se va risipi ca un fum
mai inainte de a se face jeratic
 pe vatra sufletului tau.
O,voi,ganduri abia nascute,de ce va lasati
tulburate?
De ce fugiti(de sub cenzura mintii)
ca o turma de oi cand
dau  peste pasune straina?
Vedeti cum se risipesc de sub ochii pastorului?
Ori le sfasie salbatica fiara
ori le otraveste o iarba rea
Vraja ispitelor de a scapa de sub supravegherea
multa,paguba aduce.
   Omule!
Pune mana pe toiagul rugaciunii
si fa-le ocol in staulul mintii
 ca sa stea acasa sub mila Domnului
sub frana constiintei,
Care le hraneste si Care primeste
rugaciunile noastre:,,sufletele le sfinteste,
trupurile le curateste,cugetele le indrepteaza,
gandurile le curateste si asa ne izbaveste pe noi
de tot necazul celor rele si al durerii(din Ceaslov)


Nemiloasa boala a sufletelor omenesti,
microbul strecurat in rana sufletului,
cuiele diavolului batute
in pomul vietii omenesti,smulge-le cu clestele
rugaciunii si-ti unge durerea
cu harul Sfintei Taine.
Scapa-te de satana;l-ai cunoscut poate
 la o injuratura
Ooo..si e asa viclean.
Caci spune Sf Iacob ca limba
isi are locul ei intre madularele noastre,
dar spurca tot trupul
 si vara in flacari aria vietii.
Crezi ca injuratura(ori vorba urata)
 te astampara sau iti sporeste
puterile?
E numai o morfina a sufletului
te usureaza pentru o clipa
si te incarca de amaraciune pentru
o vesnicie.
Fii hotarat!
Incearca si ai sa vezi cat poate un om
 care vrea sa fie curat.
Un inger bun mereu doreste sa te
ajute,nu-l refuza.
Sau poate ai ajuns robul bautirii de necaz,
din necumpatare,din patimi?Ooo...!
nu stii ca betia e culcusul satanei
in sufletul ametit?
N-ai vazut ca unde-s balariile
 se ascund serpii si viperele?
Dar,oare,in balariile betiei
tulburarea sangelui si a creierului
 nu se ingramadesc serpii patimilor
murdaria trupeasca si sufleteasca,
vorbe josnice si glume necontrolate,
injuraturi,desfrau si altele?
Adu-ti aminte ca Sf Pavel scrie
corintenilor ca: nici curvarii,
nici furii,nici nesatiosii de averi,
nici betivii,nici cei rai de gura
 nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu.
Mantuitorul nostru voieste ca:toti oamenii
 sa se mantuiasca si la cunostinta
 adevarului sa vina
(I Corinteni2,4)-Nu intarzia!
Nu uita ca esti calator prin viata asta!
Oare nu stii,omule,ca din prima
si pana in ultima zi a vietii tale
tu alergi mereu?Iti transporti sufletul
spre limanul Imparatiei lui Dumnezeu,
in caruta trupului tau.
Te-ai gandit cum sa-ti pregatesti aceasta caruta?
Nici un om chibzuit ,sau intreg la minte,
nu incarca lemne,fan sau altceva
 in carul sau pana nu-l pregateste
 mai intai:il lungeste,pune lanturi
prajina,unge osiile  si apoi
incarca povara pe care doreste sa o transporte.
Daca pentru incarcatura
unei poveri obisnuite ne pregatim caruta
 cu atat mai mult si vartos
trebuie sa ne pregatim caruta
trupului cu lanturile infranarii
 pentru ca sa putem transporta
 cu pace sufletul nostru.
Daca noi,oamenii,nu indraznim
 sa incarcam o caruta nepregatita
cu atat mai vartos Domnul
nostru Iisus Hristos nu va revarsa harul
 Sau intr-un trup neingrijit
si un suflet pustiit.
Nu o spun eu,ci Sf Apostol Pavel care zice:
orice faceti cu cuvantul sau cu lucrul,toate
sa le faceti din tot sufletul ,ca pentru Domnul
iar nu ca pentru oameni(Coloseni3,23)
In numele Domnului Iisus
 si prin El sa multumiti lui
Dumnezeu Tatal,iar vorbirea voastra sa fie
dreasa cu sare si cu graba sa asculte,
(atent)zabavnic la vorba,zabavnic la manie
(Iacov1,19)
Daca cineva socoteste ca e cucernic .dar nu-si
tine limba in frau,isi amageste inima,
cucernicia acestuia este zadarnica(Iacov 1,26)
De aceea,omule ,cand vorbesti,gandeste-te
ca vorba ta ramane scrisa in sufletul celui ce o
asculta,gandeste-te sa te zidesti pe tine si pe el
cu fiecare cuvant caci si el si tu sunteti ai lui
Hristos
.Care pentru noi crestinii,este temelia
vietii noastre.
Dupa harul lui Dumnezeu ,cel dat mie,eu,
ca un intelept mester,am pus temelia;iar altul
zideste.Dar fiecare sa ia seama cum zideste;
caci nimeni nu poate pune alta temelie,
decat cea pusa ,care este Iisus Hristos
.Iar de zideste cineva pe aceasta temelie;
aur,argint,sau pietre scumpe
lemne,fan,trestie,lucrul fiecaruia
 se va face cunoscut
il va vadi ziua(Domnului)
Pentru ca in foc se descopera
si focul insusi va lamuri ce fel este
lucrul fiecaruia.
Daca lucrul cuiva,pe care l-a
zidit va ramane,va lua plata.
Daca lucrul cuiva se va arde,
el va fi pagubit;el insa se va mantui,
dar asa ca prin foc(I Corinteni3,12)
Nu uita ca esti o caramida duhovniceasca
din marea cladire a Bisericii lui Hristos.
Ramai cuminte in acest zid socotindu-te
legat de celelalte caramizi
cu mortarul iubirii.
Nu te smulge din linia acestui
 zid duhovnicesc ci,rotunjindu-ti
 cuvintele printr-o analiza curata
a gandurilor,
arde-le in cuptorul mintii luminate
si abia apoi trimite-le pe marele santier
 al vietii omenesti
Cladirea construita astfel niciodata
nu se va darama.
Omele,trebuie sa-ti schimbi viata
reteaza cu foarfeca voile tale
crengile rele;injuraturile
neascultarile,si va ramane un pom care
nu va putrezi in veac
e cuvantul lui Dumnezeu
In fiecare zi citeste,daca poti,macar
 un verset macar un capitol
sau un psalm de care sa-ti legi
gandurile,mutandu-le de la cele stricacioase
 la cele vesnice.
Dand astfel de lucru gandului,
nu-l vei mai lasa sa zamisleasca
 pacatul,care sa nasca rusinea.
Rugaciunea si postul aceste aripi
sufletesti,puternice arme de lupta,
cu care-ti poti castiga biruinta
 impotriva la tot pacatul,ele sunt
unelte, cand trebuie sa cosesti pacatul,
cand sa aduni virtutile si cand
sa nimicesti buruiana gandurilor
salbatice.Foloseste-te de ele cand trebuie,
caci nimeni nu cunoaste mai bine
 ca tine sa aduni si sa tai,
numai tu,omule stii.Caci scris este:
vreme este sa plangi si vreme este sa vorbesti
si vreme este sa taci si toate la vremea lor,
si toate cu aleasa intelepciune
(Ecclesiastul 3,4-8)
Fiecare om are darul sau de la Dumnezeu.
Mai degraba atata cat faci ,
fa cu duh de smerenie
pentru ca Dumnezeu celor Trufasi
 le sta impotriva iar celor smeriti le da har.
Nu uita ca postul te ajuta si este sala
de asteptare in care crestinul
imbolnavit de pacate trebuie sa cugete,
pana-i vine randul,cum sa-si dezvaluie
 boala sa mai sincer inaintea preotului la spovedanie,pentru ca de vreme
ce ai venit la doctor sa nu cumva sa te
intorci nevindecat
,ci sa ai parte in mod folositor
de cerestile doctorii,ale Sfintei Treimi.
Rugaciunea e respiratia sufltului,
iar postul e apa care stinge vapaia patimilor.
Orice uneata e cu doua taisuri.Daca nu o
folosesti cum trebuie,in loc sa taie,ea te taie,
in loc sa cladeasca te darama.
Deci fii cu nadejdea in Domnul
cand folosesti uneltele Lui.